MIC DICTIONAR AL CULORILOR

ACROMATIC : fara culoare. Lumina alba este acromatica. Alb, negru si gri sunt culori acromatice sau neutre.
ALBASTRU CASCADA : albastru pal, foarte deschis.
ALBASTRU DE COBALT : colorant ce aminteste de ultramarinul natural; aluminat de cobalt. Mai poarte denumirea de "albastru celest".
ALBASTRU DE MUNTE : pigmentul natural compus din carbonat bazic de cupru. Sintetic se prepara din carbonat de cupru cu gips. Mai poarta denumirea si de "albastru englez, albastru de arama, albastru ca cerul" etc.
ALBASTRU DE PRUSIA : ferocianura de fier, colorant cu o mare varietate de nuante, de la cele rosiatice pana la cele indigo si ultramarine - denumite si "albastru cyanic". Mai este denumit : "albastru de Paris,de Berlin" etc.
ALBASTRU DE SEVRES : un albastru verzui.
ALBASTRU MANDARIN : o nuanta de cobalt saturat, de luminozitate mijlocie.
ALBASTRU ORIENTAL : un ton de cobalt deschis.
ALBASTRU FUAREG : un ton de albastru-verzui.
ALBASTRU VIS : o nuanta de ultramarin deschis.
ALB DE MARAMURES : carbonat de calciu natural.
AMETIST : culoare de provenienta naturala, violet-negricioasa.
BEJ : culoare cafenie foarte deschisa.
BEJ CREM : un ocru de luminozitate mijlocie.
BRUN : cafeniu-inchis.
BRUN CAFEA : cafeniu foarte inchis.
BRUN FLORENTIN : culoare rosie-bruna, transparenta, formata din solutie de sulfat de cupru si de ferocianura. Mai poarta denumirea "brun de Roma".
CADMIU : metal alb-argintiu. Compusii sai, sulfura si oxizii de cadmiu, se folosesc la prepararea culorilor fine si a smalturilor.
CADMIU GALBEN SI PORTOCALIU : coloranti foarte stralucitori, din sulfuri de cupru. Mai sunt denumiti "galben de Aurora".
CADMIU ROSU : coloranti foarte frumosi, de diferite nuante : de la cinabru pana la carmin, formati din selenio-sulfuri de cadmiu.
CAPRICIU : rosu-cadmiu, deschis.
CAPUCIN : ocru-galben inchis.
CARMIN : culoare rosie, vie. Colorant rosu, de origine vegetala sau animala.
CECITATE CROMATICA : incapacitatea (dobandita sau transmisa ereditar) de a distinge culorile.. Lumea exterioara este vazuta numai in alb si negru. Este mai frecventa la barbati decat la femei. Unele animale (ex. : cainele) au ochiul format in mod normal in acest fel.
CENUSIU ARCTIC : un cenusiu albastrui de luminozitate foarte mica.
CENUSIU NOR : un cenusiu neutru ceva mai cald.
CINABRU : colorant rosu-stacojiu (rosu-inchis), din sulfura naturala de mercur. Este principalul minereu de mercur, ce se utilzeaza si la prepararea vopselelor. Se gaseste in filoanele hidrotermale.
COBALT : metal alb-argintiu foarte dur. Sub forma de saruri este intrebuintat la colorarea in albastru a sticlei, portelanurilor, etc.
CONTRAST CROMATIC SIMULTAN : perceperea smultana a unor culori adiacente face ca acestea sa se influenteze reciproc si anume, prin culorile lor complementare. Cenusiul pe fond cromatic tinde sa ia nuanta culorii complementare a fondului : pe fond galben devine albastrui, iar pe fond albastru, galben.
CROMOTERAPIE : tratament ameliorativ al bolilor fizice si nervoase prin stimulare cromatica (aranjament coloristic al saloanelor, camerelor, sanatoriilor, vizionarea de emisiuni speciale, expunere la stimuli cromatici cu functii terapeutice, etc.).
CULOARE : 1.din punct de vedere fizic : radiatii electromagnetice cuprinse intre 375 - 760 nm (nm = nanometri = milimicroni = 10 la puterea -6 milimetri, sau 10 la puterea -9 metri) si care formeaza banda spectrului electromagnetic vizibil, cu o lungime de unda care este susceptibila sa stimuleze selectiv conurile retiniene; 2.din punct de vedere psihofizic culoarea este acea caracteristica a luminii care permite de a distinge unul de altul, doua campuri de aceeasi forma, marime si structura din spectrul vizibil; 3.din punct de vedere psihosenzorial indiferent de stimulul utilizat orice senzatie luminoasa se caracterizeaza prin : luminozitate (factor necromatic ce se refera la intensitatea sursei luminoase), tonalitate (denumirea culorii care se refera la scara perceptiva calitativ si indicata cu termenii de rosu, verde, galben si albastru) si saturatie (caracteristica a culorii ce se refera la o scara de senzatii reprezentand grade crescande de culoare, plecand de la alb).
CULORI ACROMATICE : culori care reflecta lumina (solara sau artificiala) neselectiv, adica reflecta in mod egal toate lungimile de unde electromagnetice vizibile pentru ochiul omenesc (intre 375 - 760 milimicroni). In aceasta categorie intra culorile alb, negru si toate nuantele dintre alb si negru (cenusiu). Aceste culori se deosebesc intre ele printr-o singura insusire : stralucirea sau luminozitatea.
CULORI ADANCI : culori care avand puritatea mare si luminozitatea mica dau senzatia de profunzime, de spatialitate i indepartare. Exemplu : albastru si verde.
CULORI APROPIATE : culori care sunt percepute ca fiind mai apropiate in spatiu decat sunt in realitate. Exemplu : rosu si portocaliu. Cauza este determinata de miscarea de adaptare a cristalinului din ochi care, pentru perceperea clara a culorii respective, isi mareste convexitatea la fel ca la perceperea unor corpuri apropiate.
CULORI CALDE : rosu, rosu-galbui, galben, galben-verzui sunt culori care dau impresia de caldura datorita valentelor calorice (termice) ale lungimilor de unda ce le corespund si care prezinta o intensitate ridicata a energiei radiante.
CULORI COMPLEMENTARE : culori care, amestecate in proportii corespunzatoare (proportii care se gasesc in spectru) dau o culoare neutra (alb sau cenusiu). De exemplu, culoarea complementara pentru galben este violet, pentru rosu - verde albsatrui, iar pentru albastru este portocaliu. Asezate alaturi, aceste culori au proprietatea de a se intari reciproc.
CULORI COMPUSE : portocaliu, verde si violet sunt culori compuse de gradul I , adica rezultate din amestecul (doua cate doua) a culorilor de baza. Culorile compuse de gradul II sunt rezultate din amestecul celor de gradul I s.a.m.d.
CULORI CONSONANTE : culori adiacente in spectrul cromatic, cum sunt, de exemplu , albastru-verzui, verde-galbui etc.
CULORI CONTRASTANTE : culori opuse sau aproape opuse in spectrul cromatic. Au in general calitati opuse. Exemplu : rosu - purpuriu cu albastru - verzui.
CULORI CROMATICE : rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, violet, cu toate nuantele lor. Culori care reflecta selectiv lungimile de unde electromagnetice vizibile pentru ochiul uman, in sensul ca unele lungimi de unda sunt absorbite, iar celelalte reflectate, corpurile avand culoarea corespunzatoare lungimilor de unda reflectate, deci o culoare cromatica. Aceste culori se deosebesc prin trei proprietati importante : tonalitatea cromatica, saturatia si luminozitatea.
CULORI DE BAZA (PRIMARE SAU FUNDAMENTALE) : rosu, galben si albastru. Din amestecul lor se pot obtine, teoretic, toate celelalte culori.
CULORI DINAMICE : culori care induc miscare, actiune, viata, dinamism. Exemple : rosu, portocaliu, galben.
CULORI DISCORDANTE : culori aflate in opozitie, in conflict, care nu sunt nici consonante, nici complementare. Exemple : rosu cu violet, portocaliu cu albastru - verzui, violet cu albastru.
CULORI DOMINANTE : culori care intr-un ansamblu cromatic sunt scoase in evidenta, ies in relief, sunt accentuate si isi subordoneaza celelalte culori, fie prin suprafata mai mare pe care o ocupa, fie prin accentuarea unora din ansambluri.
CULORI INDEPARTATE : culori care sunt percepute ca fiind mai indepartate in spatiu decat sunt in realitate. Exemplu : albastru.
CULORI MOARTE : culori cu puritate si luminozitate reduse.
CULORI NEUTRE : alb, negru si nuantele intermediare de gri. Sunt culori acromatice, fara tenta.
CULORI PALE : culori cu puritate mica (deci contin un amestec ridicat de alb) si luminozitate mare.
CULORI RECI : albastru - verzui, albastru si indigo sunt culori care dau impresia de rece datorita intensitatii scazute a energiewi radiante a lungimilor de unde electromagnetice corespunzatoare.
CULORI STANDARD : culori ale caror insusiri (dimensiuni psihice privind tonalitatea, saturatia si luminozitatea) au fost masurate si specificate in acord cu un sistem standardizat.
CULORI TEMPERATE : culori aflate intre cele calde si cele reci. Exemplu : verde.
CULORI VII SAU VESELE : culori cu puritate si luminozitate mari.
DALTONISM : incapacitatea congenitala de a percepe diferentiat culorile si datorita careia ochiul nu distinge culoarea rosie, sau in care nu se poate distinge culoarea rosie de cea verde.
EMPATIE : transpunere in modul de gandire si traire al altora.
GALBEN CITRON (SAU DE ZINC) : culoare galben - verzuie din bicromat de zinc si cromat de potasiu.
GALBEN HELIOS : culoare organica, galben - aurie, foarte transparenta.
GALBEN IMPERIAL : un galben de crom.
GALBEN MIERE : galben - cafeniu foarte deschis, spre auriu.
GALBEN PARMA : ocru - auriu.
GRENA : rosu - inchis, de culoarea granatului.
IRADIATIA CULORII : marirea aparenta a unui obiect sau suprafete de culoare deschisa, vazute pe un fond inchis.
IVOAR : un alb de culoarea fildesului sau a smaltului dentar.
LILA : violet - liliachiu.
LILIACHIU : ca floarea de liliac.
LUMINOZITATEA SAU STRALUCIREA : reprezinta gradul de intensitate sau incarcatura energetica a razelor de lumina, respectiv a undelor electromagnetice, reflectate de o anumita culoare. Este determinata de amplitudinea undei luminoase. Culorile deschise (luminoase) sau stralucitoare reflecta  mai multa lumina decat cele inchise. Culoarea cea mai luminoasa este culoarea alba, iar cea mai putin luminoasa, culoarea neagra. Culorile de la marginea spectrului vizual (albastru, violet) au o stralucire mai mica decat cele de la mijloc (galben). O culoare cromatica este cu atat mai luminoasa cu cat este mai indepartata de negru.
MARMARA : cenusiu - albastrui.
MOHORAT  : vioriu de culoare inchisa.
MONOCROM :  o singura culoare sau o combinatie formata dintr-o singura tenta cu puritati si luminozitati diferite.
MOV : culoare violet - deschisa.
MYOSOTIS : albastru pastel deschis.
NEGRU DE PIERSICA : culoare obtinuta prin arderea samburilor de piersici, caise sau migdale.
NUANTA CROMATICA : termen folosit in vorbirea curenta pentru a desemna fie gradul de puritate, fie cel de luminozitate al unei culori. Se mai foloseste si termenul de "ton cromatic" mai ales pentru culorile saturate , in timp ce termenul de "nuanta cromatica" desemneaza mai degraba culorile modificate prin folosirea albului si negrului. Spre exemplu, tonul de cobalt se refera la locul pe care acesta il ocupa in familia de albastruri saturate, iar nuanta de cobalt la amestecurile acestuia cu alb sau negru. Odata cu fiecare crestere de aproximativ 2 - 5 nm a lungimii de unda a radiatiilor luminoase, ochiul uman discrimineaza o noua nuanta de culoare sau un nou ton cromatic. Diferenta de lungime de unda dintre rosu - inchis (760 nm) si violet (390 nm) este de 370 nm. Pe aceasta gama de lungimi de unda se disting aproximativ 130 - 200 de nuante cromatice. Aceste nuante formeaza familii de culori ce graviteaza in jurul celor ce caracterizeaza spectrul cromatic. Rosul are 57 de nuante distincte, portocaliul 12, galbenul 24, verdele 12, albastru 29,violetul 16. Prin combinarea diferitelor grade de saturatie si a celor 200 de nuante, se pot obtine aproximativ 1700 de nuante cromatice.
OCRU : culoare galben - bruna obtinuta din argila.
OCRU GALBEN : pigmenti naturali in care oxidul de fier este amestecat cu silicati de aluminiu (argila). Culorile variaza de la galben, la auriu si portocaliu. Ocru - auriu sau de parau.
OLIV : culoare galben - verzuie (sau verde - masliniu).
ORANJ : portocaliu.
PSIHOCROMOTERAPIE : ameliorarea starii de sanatate psihica prin intermediul culorilor. Relaxare psihica si refacere neuropsihica prin  stimulare cromatica artificiala (aranjamente coloristice a interioarelor, locurilor de munca, vizionarea de emisiuni speciale, etc) sau naturala (plimbari prin spatii policrome, campuri cu flori, admirarea peisajelor naturale etc)
PURPURA : colorant rosu - violet foarte scump, extras din unele scoici marine. Se mai poate obtine si din lacuri vegetale sau sintetice.
SATURATIA : reprezinta puritatea sau gradul de amestec al unei culori cu albul (amestecul lungimilor de unda). Este insusirea culorii de a fi mai concentrata, mai saturata sau mai pala si este data de distanta la cre se situeaza o culoare cromatica data de culoarea acromatica - alb. Depinde de uniformitatea lungimilor de unda percepute concomitent. O culoare este cu atat mai pura cu cat undele electromagnetice care ne dau culoarea respectiva sunt mai omogene. Ca lungime de unda sunt de acelasi fel. O culoare teoretic pura este aceea determinata de o singura lungime de unda. Cu cat percepem mai multe lungimi de unda in acelasi timp, cu atat impresia de culoare este mai putin pura, mai pala. Daca percepem concomitent toate lungimile de unda, vedem culoarea alba. Saturatia unei culori scade daca se adauga cenusiu sau daca facem sa creasca sau sa scada luminozitatea. Datorita acestei proprietati  culorile ni se par "tari" sau "slabe", "grele" sau "usoare", "vii" sau "moarte", "vesele" sau "triste".
SMARAGD : varietate de verde de beril.
SPECTRU (de lumina) : imagine colorata ce ia nastere prin dispersarea luminii albe care trece printr-o prisma, astfel incat razele componente formeaza o gradatie in ordinea lungimii de unda.
SPECTRU CROMATIC : totalitatea liniilor spectrale obtinute prin descompunerea radiatiilor electromagnetice cu lungimea de unda cuprinsa intre 375 - 760 nm .
SATEN : castaniu.
TENTA CROMATICA : insusire dupa care se distinge o culoare de alta, de exemplu, rosu de galben, sau de albastru. Este determinata de lungimea de unda a radiatiilor electromagnetice vizibile. Se mai numeste si CROMATISM.
TONALITATEA CROMATICA : este insusirea diferentiatoare a culorilor pe care o avem in vedere cand spunem despre o culoare ca este rosie, verde etc. Este data de lungimea de unda care predomina in lumina ce stimuleaza analizatorul vizual : violet (390 - 450 nm) , indigo (450 - 8-480 nm) , albastru (450 - 510 nm) , albastrui - verzui (480 - 490 nm) , verde - albastrui (490 - 510 nm) , verde (550 - 575 nm) , galben (575 - 590 nm) , portocaliu (590 - 620 nm) , rosu (620 - 760 nm). Senzatia de culoare este generata de radiatiile lungimilor de unda reflectate. Corpurile care absorb toate lungimile de unda sunt percepute ca fiind negre, iar cele care reflecta toate lungimile de unda sunt percepute ca albe. Absorbtia si reflexia in diferite proportii a tuturor lungimilor de unda determina nuante cromatice aflate intre alb si negru - griul.
TURCHIN : nuanta de culoare albastrui - inchis si mata.
TURCOAZ : nuanta de culoare albastrui - deschis sau verzuie.
VERDE BROTACEL : verde - crud.
VERDE DE COBALT : colorant cu nuante variate obtinut dintr0o combinatie de oxid de cobalt cu oxid de zinc.
VERDE CRIN : verde pastelat.
VERDE CROM : un verde stralucitor dar nu tipator, din oxid anhidru de crom.
VERDE ETRUSC : verde grizat deschis.
VERDE FRANCEZ : colorant verde intens ce variaza de la verde pur la verde albasrui.
VERDE FRUNZA : un verde cinabru, spre oliv.
VERDE HELIOGEN : o nuanta de verde smaragd.
VERDE MUSCHI : verde mijlociu spre cald.
VERDE NIL : lac verde, foarte deschis.
VERDE PADURE : o nuanta de verde cinabru, foarte inchisa.
VERDE PIN : verde inchis, opac.
VERDE PRIMAVARA : verde de cobalt, inchis.
VERDE SMARAGD : culoare foarte frumoasa din oxid de crom hidratat. Verde cromoxid.
VERDE TEI : un verde deschis, galbui.
VERDE TOSCAN : o nuanta de smaragd.
VERDE VICTORIA : o nuanta foarte inchisa de verde zinc (cinabru verde).
VERDE VECHI : oliv deschis.
VERMILLON : culoare rosie vie (cinabru).
VIORIU : nuanta de violet.
VULCAN : ocru - rosu.